Drăgășani
APDD are sediul central în Municipiul Drăgășani.
Drăgășani este un municipiu în județul Vâlcea, Oltenia, România, format din localitățile componente Drăgășani (reședința), Valea Caselor, Zărneni și Zlătărei. Este localizat la limita de sud a județului, pe terasele de pe partea dreaptă a râului Olt, la 53 km de Râmnicu Vâlcea.
Localizare
Teritoriul localității se situează în marea unitate a Podișului Getic, subdiviziunea Valea Oltului. Terasele Oltului pot fi observate cu ușurință: prima terasă este dominată de clădirea primăriei unde se află și partea centrală a localității;a doua terasă având ca punct de reper clădirea maternitații; și a treia terasă dominată de clădirea „Institutului de Cercetări Viticole” cu plantațiile de viță de vie aferente. Municipiul Drăgășani se află situat într-o zonă cu climat temperat, pe un culoar marcat de slabe influențe mediteraneene în partea de sud și de o slabă influnță continentală în partea de nord.
Tradiția viticolă
Încă din cele mai vechi timpuri principala îndeletnicire a locuitorilor a fost cultivarea viței de vie. Comerțul cu vin a adus venituri semnificative localnicilor de-a lungul timpului. Prin activitatea intensă defășurată pentru îmbunătățirea producției și descoperirea unor soiuri noi de viță de vie, podgoria Drăgășani a devenit una din cele mai renumite podgorii din România. În podgoria Drăgășani au fost cultivate peste 60 de soiuri locale, autohtone și străine. La ora actuală podgoria Drăgășani se întinde pe o suprafață de 16000 de ha, care include și suprafețe viticole limitrofe județului Vâlcea (podgoria Sâmburești). Activitatea de vinificație, care în trecut era realizată de o singură mare întreprindere, s-a divizat în prezent între producatori individuali și mai multe case de vinuri. Teritoriul Drăgășani dispune de condiții favorabile dezvoltării unei bune și diversificate agriculturi. Structura suprafeței agricole este următoarea: teren arabil 1951 ha, pășuni și fânețe 413 ha, vii și livezi 419 ha, legume 20 ha (inclusiv sere). Tot pe raza municipiului se află „Institutul de Cercetări Viticole”.
Istoric
Continuitatea vieții pe teritoriul actualului municipiu este pusă în evidență de siturile arheologice din cartierul Bârsanu, unde săpăturile efectuate arată organizări umane încă din paleolitic, neolitic și epoca bronzului. La circa 60 km de Drăgășani au fost găsite urme de umanoizi de acum 2.000.000 de ani, cele mai vechi din Europa, la Bugiulești, comuna Tetoiu[6]. Localitatea s-a aflat pe unul din drumurile romane și anume pe drumul roman care făcea legătura între castrul roman Sucidava (Celei - județul Olt), castrul roman Rusidava în raza municipiului, castrul roman Arutela (Călimănești - județul Vâlcea) și continuă către Transilvania. Acest drum și traseul său este atestat de Tabula Pentingeriana (hartă romană)[7]. Cea dintâi atestare documentară a localității este 7 iunie 1535, dintr-un hrisov al domnitorului Vlad al VII-lea Vintilă de la Slatina care arată: jupânul Fârtat pârcălabul și fiii lui, ca să-i fie în Lălești și Drăgașani și în Murgești, pentru că i-au fost bătrâne și drepte moșii de moștenire. Și despre cartierele componente ale municipiului, înainte sate din vecinătatea vechiului târg, există atestări documentare: cartierul Momotești datat 12 iulie 1527 într-un hrisov al lui Radu de la Afumați; Zlătărei (fostă comună) în 1519 într-un hrisov al lui Neagoe Basarab; Gârdești la 3 iunie 1519, în cartea lui Mircea Vodă. Principala ocupație a locuitorilor a fost și este cultivarea viței de vie și prelucrarea strugurilor. Renumele viilor și vinului de Drăgășani a fost întotdeauna la loc de cinste. De Drăgășani ca târg putem vorbi din a doua parte a secolului al XVIII-lea. În 1772 austriacul Von Bauer scrie în memoriile sale despre localitatea Drăgășani: "sat cu o casă episcopală, o curte boierească, o biserică, vii și un târg".
În zona Drăgășanilor, câțiva dintre pandurii lui Tudor Vladimirescu, conduși de Preda Drugănescu alături de eteriști, au opus rezistență trupelor otomane. Ca omagiu al evenimentelor petrecute la Drăgășani, s-a ridicat, în anul 1884, în parcul din centrul orașului, un monument comemorativ. Revoluția din 1848 ridică la luptă întreaga Oltenie, o parte din locuitorii Drăgășaniului, aflându-se în armata revoluționară de la Troianu (în prezent cartier al municipiului Râmnicu Vâlcea) condusă de Gheorghe Magheru, fostul căpitan de panduri al lui Tudor Vladimirescu. Anul 1938 înseamnă înfințarea școlii de subofițeri jandarmi Drăgășani. În timpul celui de al doilea război mondial aici sunt cazați refugiații polonezi și tot aici sunt mutate școlile de ofițeri de poliție din Oradea și Focșani. Elevii școlii au mai multe misiuni de menținere a liniștii și ordinii publice în timpul războiului în special în capitala afectată de bombardamentele devastatoare anglo-americane din anul 1944. După anul 1945 școala este desființată fiind transformată în unitate militară. Merită amintit și eroismul de care au dat dovadă elevii Școlii de subofițeri jandarmi la 30 august 1944, care au dezarmat o coloană militară motorizată germană.
Obiective Turistice
Se remarcă în oraș câteva construcții reprezentative ale continuității sociale și culturale a acestei localități, cum ar fi:
1. Casa memorială a scriitorului Gib Mihăescu;
2. Biserica Târgului Drăgășani care a fost o construcție mare de zid, înconjurată cu ziduri, din care o parte se mai păstrează și astăzi. În jurul ei s-au dat luptele dintre panduri și turci în 1821. Ea a fost demolată după primul război mondial și pe același loc s-a ridicat actuala catedrală a orașului;
3. Biserica Sf. Ilie, monument de cultură, care a fost zidit a treia oară în anul 1834;
4. Biserica Adormirea Maicii Domnului (Biserica cu cal), din cartierul Capul Dealului, monument istoric 1824;
5. Biserica Sf. Nicolae din cartierul Gardești;
6. Ruinele castrului roman "Russidava" sau cetatea "Domnului de Rouă", descoperite în cartierul Momotești la circa 150 m de șoseaua națională Râmnicu Vâlcea - Craiova, via Găneasa;
7. Muzeul Vinului, în centrul orașului.(sursă:wikipedia.org)